Tapena le Asosi o tausi soifua mo lona 100 tausaga

O le vaiaso na tea nei na usuia ai le fono faaletausaga a le Sosaiete o Tausi Soifua i Samoa ma o se tasi lea o mataupu laualuga i le latou faatasiga, o le silasila i se fuafuaga mo le faamanatu ai o le atoaga o le 100 o tausaga talu ona faavae mai le Sosaiete a Tausi Soifua o Samoa.

O se tasi lenei o asosi tele i totonu o Samoa mo tagata faigaluega ma o le toatele lava o tamaitai ua iu aoga ae ua agai i lenei auaunaga.

O le vaitau lenei ua toatele foi alii ua latou galulue o tausi soifua faauuina ma o se asosi e tele lava ina vaaia finauga i taimi ua mavae i le taumafaiga ina ia lelei nofoaga ma le faatinoga o le latou tautua ae o totogi foi.

E ese mai lava le asosi lenei i le tele o asosi o tagata faigaluega a le Malo i ona lala eseese. O le mafuaaga ona ua tele feutagaiga ua fai ma ua vaaia ai lava foi ma le agai i luma e lē gata i aoaoga mo tausi soifua ae faapea foi le faaleleia o a latou galuega.

O le faamatalaga ma le lui a le Malo ua fai soo i taimi o feutagaiga, faalelei muamua le auaunaga ona vina lea o le asosi ma o iina lea na ta‘ua e le Peresetene o le Asosi a Tausi Soifua i Samoa, le afioga Taulapapa Faamanatu Nielsen ua mautinoa le malosi i ai o taumafaiga a Tausi Soifua.

O le taimi lenei ua iai le aogā lava ia mo tausi soifua i le Iunivesite Aoao o Samoa, ma o se tasi o suiga tele ua vaaia nei o le faauu mai o le latalata i le to‘a 50 i tausaga uma ua mae‘a tipiloma ma tikeri o le avea ai ma tausima‘i faauuina.

E mae‘a lea ona toe tuli foi lea o isi tausaga e galue ma aoga ai mo le tikeri ua mafai i fesootaiga ma iunivesite mai Ausetalia ona faatino ai le maualuga lea o aoaoga mo alii ma tamaitai tausi soifua.

“O aso ia sa na o le taitoatolu, taitoafā e vaaia i faauuga ae o le taimi lenei ua au lava i le to‘a 50 i latou e faauu mai i le tausaga mai le Iunivesite ma o se faamāmā avega tele lenei i le taumafaiga e unai le auaunaga ia soo Samoa,” o le saunoaga lea a le tamaitai Peresetene.

O le agai atu ai la i le faamanatuina o le 100 tausaga talu ona faavae le asosi a tausi soifua ua tele polokalame ua talanoaina.

O le tausaga e 1917 na agai mai ai ni tausi soifua e galulue i Samoa ma o i latou ia na agai i le aoga a Papauta ma aumai ai ni tamaitai aoga i lea aoga a le EFKS ma amata ai le mafutaga lea a tausi soifua, ma o Papauta lava foi na tele ina molimauina le toatele o ana teine aoga na maua galuega faatausi soifua i ia vaitaimi, i tamaitai Samoa lava ia.

O taimi i tua atu o le toatele lava na galulue i falemai o Samoa o tamaitai tausi soifua mai i fafo. O le sosaiete la lea e atoa i le 2017 le 100 o ona tausaga.

O le taimi lenei e sili laitiiti atu i le to‘a 200 tausi soifua lesitala lava ia i lalo o galuega a le malo ae e lē o aofia ai tausi soifua o loo tautua i falemai tumaoti ma ofisa o fomai i le atunuu.

O le agai mai o tausi soifua faauu i lea tausaga ma lea tausaga na ta‘ua e le tamaitai Peresetene o le a mautinoa ai lava le vave ona faatuputupulaia o lenei numera i tausaga taitasi.

E lua aso o le fono faaletausaga a tausi soifua i lenei tausaga ma na manatua ai foi i se sauniga e tatala ai lenei faamoemoe, tausi soifua ua fai i lagi le faigamalaga i le tausaga na tea nei ma le tausaga nei lea e toafā na faapea ona manatua i lea fono tele.

Peresetene o le Asosi a Tausi Soifua i Samoa, le afioga Taulapapa Faamanatu Nielsen