Ua atoa nei le vaiaso o matou i ai i Europa. O le malaga lea a le Komiti a le Palemene a Niu Sila o loo nafa ma mataupu tau i atunuu i fafo poo le Foreign Affairs, Trade and Defence Committee. O a‘u ma Phil Goff sui a le Leipa, ma e toalua sui a le Malo o loo matou malaga faatasi. O le autū o lenei malaga ina ia fesootai ma sui o le Palemene Aoao a le Iuni a Europa (European Union) ina ia saili e faamautu se feagaiga ia aloaia ai le faafetauaiga o oloa ma auaunaga (Free Trade Agreement) i le va o Niu Sila ma atunuu o le Iuni a Europa.
O le faigata o feutagaiga ma le Iuni a Europa ona e 27 atunuu i Europa o loo fai ma sui o le European Union e aofia ai atunuu o Egelani, Aialani, Uelese, Sikotilani, Falani, Tenemaka, Suetena, Finilani, Sepania, Italia, Eleni, Potukale, Romania, Peleseuma, Siamani, ma isi atunuu e sefulu ma le lua e atoa i ai le 27 o atunuu a le Iuni a Europa.
O lona uiga, e lē mafai ona ioe le Iuni a Europa i se feagaiga ma Niu Sila se‘i vaganā ua ioeina e le toatele o le 27 atunuu o loo avea ma sui o le Iuni a Europa.
O atunuu na matou asiasi i ai ma feiloai ma sui o o latou Palemene ma faigamalo, o Tenemaka, Suetena, Peleseuma, e ese mai ma sui o Komiti Faapalemene a le Iuni o Europa. O le a faaauau atu i le vaiaso fou se lipoti auiliili o a matou feiloaiga nei.
O le faaiuga o le vaiaso ina ua mae‘a matou feiloaiga ma ia Palemene ma latou faigamalo na matou malaga faapitoa ai loa i tamai nuu i tua atu o le aai tele o Brussels i Peleseuma.
O ia pitonuu ua ta‘ua o Ieper, Messimes ma Passchendaele ma o pitonuu nei o loo tele i ai maa faamanatu ma tuugamau o fitafita Niu Sila o loo lagomau ai talu mai le taua tele muamua ma le taua tele lona lua a le lalolagi (World War I & World War II).
O le mafuaaga o le matou malaga i tamai nuu nei ona na amata mai le po o le Aso Faraile, Aso Toonai ma le Aso Sa o faia sauniga faamanatu o taua (battles) sa faia i nei aai laiti ma o taua ia sa maliliu ai fitafita Niu Sila.
E faia la lenei tusitusiga faato‘ā mae‘a mai sauniga lotu o le Aso Sa sa faia i Ieper e faamanatu ai le aso na uma ai le taua tele a le lalolagi poo le aso ua ta‘ua o le Armistice Day. Na muamua matou faatasi i le sauniga lotu sa faia i le falesa sa fai ai sauniga lotu faapitoa ma latou na maliliu mai atunuu sa i lalo o pulega a Peretania e aofia ai Niu Sila.
Fai mai e latalata i le atunuu o Farani poo le ‘afa itula le mamao i Farani. Ona sosoo lea ma le sauniga faamanatu na faia e le Malo o Peleseuma ma sa faatasi atu le aloalii Prince Phillip o Peleseuma. E mulimuli i le sauniga faamanatu na saunia e Ausetalia ona matou malaga loa lea e momoli matou teufugalaau ma asi tuugamau ma maa faamanatu faapitoa mo fitafita Niu Sila.
O le mafuaaga o le matou auai i nei sauniga uma ona e lē o galo i nei aai laiti ma latou faigamalo le tele o le sao a fitafita Niu Sila na fai mo latou i taua tetele a le lalolagi ma le agaga faafetai ia i latou.
O se tulaga maoae ia te au o le tele naua o tuugamau o latou na maliliu i taua tetele a le lalolagi. Fai mai o le tele o tausaga o loo fai ma maua tino o i latou sa maliliu i nei taua pe a eli le eleele i se galuega a se faifaatoaga.
E le gata i le tele o tuugamau, ae o le tele o maa faamanatu o loo tusi ai suafa o le tele o fitafita ua maliliu ae e oo mai lava i nei ona po e lei maua o latou tino maliu.
Fai mai o taimi lava o nei taua e tanu lava le fitafita i le mea e pa‘ū ai. Pau lava le mea sa fai o le ave o latou ‘identification badges’ ma latou ‘wallets’ e momoli i latou aiga ia latou silafia ai ua maliu le latou tagata, a o le tino ua tanu lava i nei atunuu mamao.
O nanei e toe taliu atu ai le matou faigamalaga mo Niu Sila. Ou te toe foi atu i Niu Sila ma lo‘u agaga faafetai ia i latou na tau le taua ma foai o latou soifua ina ia tatou maua le tatou saolotoga ma le filemu e pei ona tatou aeae ai nei.
