Toe taimi o apalai mo fesoasoani “Hardship Grants” mai le Koluse Mumu

A o iai pea le aai o Kalaiesetete i le tau faamamāina o fanua, auala ma fale, aemaise ai o le toatele o loo fememeai lagona ona o loo tau sailia pea ni nofoaga mautu poo le faavaitaimi foi talu ai ua matuā afaina le tele o aiga aemaise galuega, ae ua faapena foi ona lē mapu le faasoasoa a faalapotopotoga tuma‘oti a le malo, aemaise le Koluse Mumu e ala i fesoasoani tau seleni mo ē ua mafatia talu le mafui‘e.

E tusa e lua vaiaso na tuuina mai e le Koluse Mumu e faatumu ai le pepa faatalosaga mo le “Hardship Grant” mo aiga uma, ma i latou ua afaina fale ma ua o ese mai mo le saogalemu, ua leai se vai aemaise le motusia o le eletise i le taimi o le mafui‘e.

E iai foi ma le fesoasoani mo i latou o aufaigaluega i soo se fale faigaluega, ua lē maua pe ua lē atoa o latou totogi masani ona ua afaina fale faigaluega (loss of income).

O lenei la fesoasoani tau seleni mai le Civil Defence ua faatatau tonu lava mo le faaleleia o nisi o vaega tau le fatuaiga, e ese mai le voucher o loo fesoasoani mai ai le WINZ i itu tau meaai, penisini, palanikeke ma lavalava.

O le tupe faameaalofa lea mai le Koluse Mumu,  e $1000 mo le aiga (matua ma le fanau), ae $500 mo ē nofo toatasi e fuafua lava i le ituaiga le faiaiga, auā ua tau i ai foi ma le soona lē popoi ua filo ai.

Peitai la, talu ai ona o le toatele o nai o tatou tagata e lei maua se faaaliga i nai nei manuia, sa galulue malosi le matagaluega MPIA e tau logologo communities eseese a le Pasefika, o alii malu o le malo, William Fanene (National Police Pacific Adviser), Colin Lemalu (ChCh), aemaise susuga i alii faifeau mo le logoina o latou aulotu taitasi. Peitai la o le vaiaso talu ai i le Aso Sa na faagata ai lea pepa faatalosaga ma sa matuā papatutu‘i le hall a le Baptist Church i Aranui i le lolofi atu o nai o tatou tagata, o le agaga fiafia lea o le alofa fesoasoani o le isi mo le isi i taimi o mafatiaga.

Ua toe maua mai se faaaliga ua toe faaauau atu i le faaiuga o Mati lea apalai ona o loo toatele pea le au mafatia, nisi o fautuaga ma fesoasoani e ala i itu tau fale mautotogi o le malo, (Housing NZ) ia poo se fale mautotogi (private owner).

O le taimi nei e toatele i latou o loo nonofo i caravans, ma ua toe faatalosagaina le isi 150 caravans mo le toatele o le au leai ni fale poo ni nofoaga mafanafana e mapu i ai mo le taimi nei.

O loo faagasolo faatasiga a communities eseese i vaiaso taitasi e tau logologo atu ai nisi itu tāua aemaise le faamanatu e ala i ni fesili poo ni itu e moomia e nai o tatou tagata, lea foi faato‘ā mae‘a atu i le vaiaso talu ai le tufatufaina o pusa meaai faasafua mai le MPIA, e pei ona faaalia mai e le susuga Memea Eleitino.

O loo maua foi e le tusitala le lalago faatasi o tatou tagata Samoa i Kalaiesetete e ala i soo se matata, soo se ekalesia aemaise le paia o le aufaigaluega a le Atua ina ia tutufaatasi i taimi o mafatiaga.