Sa ou tusia muamua se faamatalaga i le aso 10 o Iuni o le tausaga lenei e logo atu ai i le tatou Atunuu ua taunuu mai i Niu Sila le mataupu o le faaipoipo o le tane i le tane, ma le fafine i le fafine ina ua talia e le Peresetene o Amerika.
Na muamua fesiligia le alii Palemia o Niu Sila ma le taitai o le Itu Agai i so laua finagalo, ma la ioe uma i ai e talia e laua le teuteu o le tulafono ina ia faataga ai le faaipoipo o le tane i le tane ma le fafine i le fafine.
Ona taulamua loa lea o le tamaitai o Louisa Wall, le faipule a le Leipa i Manurewa i le tapenaina o se tulafono taufaaofi a le faipule lava ia mo le Palemene a Niu Sila ina ia toe teuteu ai le Tulafono o Faaipoipoga 1955 (Marriage Act 1955).
O le vaega 5 o le Tulafono o Faaipoipoga o le a teuteu ma faaopoopo i ai le uiga o le upu faaipoipo ma o upu ia faaperetania – “the union of 2 people, regardless of their sex, sexual orientation, or gender identity.”
O lea ua alu le finauga o lenei mataupu ma e toatele lava nisi ua lagolago i ai. Ou te manatu foi e iai nisi i totonu o tatou aiga Samoa e taliaina lenei mataupu ona o talitonuga faapea o lenei lava olaga o le olaga o le saolotoga ma o le meaalofa lea mai le Atua o le filifiliga saoloto a le tagata lava ia.
Ua atili lavelave foi ma maaleale ai lenei mataupu ona o loo iai nisi o tatou aiga Samoa o loo faapena ona iai ulugalii ua leva ona nonofo faatasi – o ulugalii o le tane ma le tane, ma ulugalii o le fafine ma le fafine. E le o se mea fou ia faiga ulugalii ia Samoa.
E ui i lea, ou te manatu o loo taofi tasi le tatou Atunuu aemaise lo‘u itumalo o Magele matou te lē lagolagoina lea tulafono taufaaofi.
O le vaiaso ua mavae sa valaaulia ai a‘u ou te asiasi i Samoa e vaai i galuega a le ‘NZ Defence Force’ poo le ami a Niu Sila ua atoa le lua vaiaso o galulue faatasi ma Ofisa o le Soifua Maloloina i Samoa.
Na taunuu le ami i le faaiuga o Iulai, ma faamautu i le aoga a ‘St Paul’s College’ i Leulumoega ma faatū ai loa se falemai i totonu o faleie ma amata loa ona talia tagata gasolosolo atu i ai mo le togafitiga o o latou ma‘i. Sa faataunuu ai lava i lea falemai i totonu o faleie taotoga o le toatele o tagata sa gasolo atu i ai.
E le gata i lea ae sa o nisi o alii ma tamaitai fomai faapea le alii ma tamaitai tausimai e galulue i falemai i Lufilufi, Lalomanu ma Poutasi. Sa faamautu foi nisi i Tuasivi ma agai ai nisi e galulue i isi falemai i le motu i Salafai.
E tele taotoga o le tino sa fai e ia fomai mo tatou tagata. E le gata i lea sa iai foi fomai o le nifo sa galulue ia i latou sa gasolo atu mo se fesoasoani. Fai mai fomai a le ami a Niu Sila e ese le toatele o le gasolosolo atu o mātua ma latou fanau laiti ua leaga lava nifo a tamaiti.
O le mafuaaga o le toatele o tamaiti ua o atu e se‘i latou nifo ona o le ‘ai i mea suamalie. E iai le latou talitonuga e tele le faaletonu e ono tulai mai i tamaiti Samoa pe afai e le puipui mai meaai suamalie.
O le iai o le ami mai Niu Sila i Samoa, ina ia le gata o le fesoasoani ai i galuega a le Matagaluega o le Soifua Maloloina i Samoa, ae ua avea foi ma avanoa e faataitai ai tapenaga mo taimi o faalavelave faafuasei e pei o se afā, mafuie, poo se sunami e pei ona oo ia Samoa i le tausaga 2009.
E lua aso na faatū ai le falemai i totonu o le faleie, faaola ma le eletise mai afi tiso, faamumū ai le moli, faaola ma le ea malulu mo potu e fai ai taotoga, alu atu ma le vai mamā, ma le vai vevela, ma amata loa galuega faafalemai.
O le autū o le matou malaga e asiasi ma vaai poo faapefea mai galuega o loo faatino e le ami i Samoa. E luasefulu le matou aumalaga ma faauluuluga o falemai mai itumalo eseese o Niu Sila sa o e vaai i le faatinoga o galuega, poo lelei, ae poo ā nisi fesoasoani e manaomia mo le faaleleia atili o galuega e tautua ai mo le Pasefika.
E tolu aso o le matou malaga, ma i le faaiuga o le matou malaga sa oo atu ai foi tala o le finauga o loo vevesi ai Niu Sila ona o le mataupu o le faaipoipoga o le tane ma le tane, ma le fafine i le fafine.
I tala sa faasalalau i lipoti i Samoa sa saunoa manino ai le peresetene o le ‘Samoa Faafafine Association’, le afioga i le Tootooalii Roger Stanley, e mamao lava so latou lagona mai lea mataupu, e lē o se mea foi o latou manao i ai. Fai mai o ia o loo lelei ma amanaia latou e Samoa. E le lagolagoina e le latou asosi lea mataupu.
O loo teena foi e le afioga i le alii Palemia o Samoa lea mataupu. O lenei lava mataupu e pei ona ou taumafai e tolaulau atu mai lava i le amataga, o se mataupu maaleale i finagalo o tatou komiuniti, ekalesia faapea foi i o tatou aiga. E tupu a‘u i lo‘u alofa i le tele o a‘u uo, faapea foi nisi o o‘u aiga, ma latou o loo matou galulue faatasi – ua leva ona nonofo i ia faiga ulugalii. E leai so‘u manatu faapea ou te tetee pe ou te ita ia i latou, e leai.
Pau lava o lea, ona o le mataupu ua aumai e palotaina i le lagona o le tagata lava ia, ua ou talitonu ai e tatau ona ou palota e tetee i lea tulafono taufaaofi.