Talanoaga ma le Palemia – 17 Feb, 2011

Palemia: Ia manatua foi o Le Mamea o le isi lea sui faavae o le vaega. Ia o le tulaga a lena o le soifuaga. E iai a taimi foi e lē atoatoa ai le talitonuga, ona see ese foi lea o Mamea e pei ona tulai mai lena vaitau, ia o lea a ua toe foi mai.

O se tulaga tāua i le vaavaai lautele, o se tasi o sui tāua sinia o le Maota, sa i le HRPP, na tulai ese a o lea ua toe foi mai. O le ā le uiga o ia mea? O lena e ta‘u mai ai iinā, le telē o le talitonuga o lena sui faipule matua o le Maota, e toe manumalo foi le HRPP. Ma e leai se isi e fia alu i se vaega pito i lalo.

Radio Samoa: O lea e māua atu o le tausaga e 2006 lea faapea sa lagalagā ai finagalo lea faapea sa faamavae, faamavae Le Mamea a o lea ua toe agai atu, ia a o lea foi sa māua faapea sa musumusuina e lona itumalo ina ia mafai ona toe tamoe i lalo o le vaega faaupufai a le HRPP.

Palemia: O le tausaga e 1985 lea sa tulai mai ai vevesi foi i totonu o le matou vaega, ma tulai ese ai Vaa, ma Mamea, Tagaloa ma isi. Lona uiga la i le 85 i le 95, i le 2005, lea ua tatou iai i le 2011.

O e māua mai ua 25 tausaga ma masina talu ona matou eseese a o lea ua toe taliu mai le afioga ia Mamea. O lena ua ou ta‘u atua le itu tāua tele o le toe foi mai o Mamea, a o se sui ua taumatuaina, o se itu tāua tele lena.

O lena e ta‘u mai ai e Mamea lava ia, ona lagona i le Itu e tatau ona iai, o le Itu lea o loo faatuatuaina pea e le atunuu. Tusa e fitu faiga palota sosoo o palota pea le atunuu i le HRPP. O le 82, 85, 88, 91, 96, 2001, 2006. Fitu faiga palota sosoo, o loo tumau pea le faatuatuaina o le faiga malo lenei e lo tatou atunuu.

O le tulaga foi lena o lea e iai lo matou faamoemoe, e toe agai mai le lagolago ia auā o le matou lava talitonuga, o galuega e pito sili ona leotele nai lo folafolaga.

O tulaga la lena o lea e fuli i ai le matou foi vaega i le lima tausaga talu ai, o le taumafai a ina ia aua lava ne‘i laaloa le vaai; ia tutumau pea maumauai i le manulauti na tulai mai ai le HRPP o le faatino lea o galuega mo le tatou atunuu o loo tapuai mai.

Radio Samoa: O le toe ofi mai la o Leota Ituau Ale e avea ma sui tauva o le faiga palota o le atunuu i le masina fou. Sa maua atu o le a tauva i le vaega faaupufai a le HRPP, a o lea ua mātau atu ia o loo tamoe mai le Itu lea a le Tautua Samoa.

Palemia: O le tulaga lena e fai atu ai, i lena foi sui. O lea ua avea ma sui o le Tautua Samoa, ia o lona lava lena talitonuga. Manatua foi o Leota sa avea ma sui ta‘ita‘i o le HRPP, e lei umi ona alu ese foi lea ma le HRPP, alu i o lagolago Tupua. Ia alu alu foi toe foi mai ii, ia toe alu ese foi, ia toe taumafai foi e toe sau, ia ae la ua i o i le Tautua.

Radio Samoa: Na o sina toe tepa lava i tua i le tulaga lea sa aafia ai lo tatou atunuu i le afa foi lea, ma pei lea tau osofaia ai lo tatou atunuu ia Wilma ia ma lolovai ai le maketi. Poo le ā se tulaga o tulai mai le tatou maketi ma le gataifale o Apia?

Palemia: E oo mai nei a o lea e lei uma le timu. Leiloa po ua valu nei vaiaso o loo timu a faalausosoo. Leiloa poo timu uma ia lea sa pa‘ū i o i Ausetalia lea ua agai mai iinei. A o Wilma foi lea na taamilomilo ane i Savaii agai i Matu, toe taamilomilo mai i le va o Upolu ma Manu‘a ma agai atu ai i Tonga ma agai atu ai a i le motu i Matu o Niu Sila lavea ai outou. O le tulaga a lena e ui ina misi, a o lea a sa timu ma o lea a e timu pea.

O lea foi faato‘ā ou sau nei i le afiafi sa ou i tai i le isi foi mataupu a le malo, ia pa‘ū foi le timu. Ia o le tulaga la lena o lea sa e fesili mai ai i le tau, o lea a e fai a le amio a le timu o le timu pea. Ia o lea foi ua mātau atu ua leai nisi au fesili o totoe, ia faamalo i le valaau mai lenei itula afiafi.

O lea foi o loo manaia a le mea lea o loo iai; e fai a ma fai nai a matou koneseti ma le Tautua; ia o mea a ia e taliē ai i afiafi. E sau foi nai latou mea faapakapaka, ia ona ou tulai atu foi lea o a‘u fai nai a‘u tali mālū ina ona taliē ai foi lea, pei o le taimi lenei o taimi o faafiafiaga.

O mea nei o faiga campaign upu, ona o se vaega o tauvaga o faiga palota. E leai a se mea e tatau ai ona ita se isi i se isi, o le mea lena e tupu ai le ma‘i. Ae o le mea o le fai taliē a, ma aua le emoemo mata, ae talitaliē. Ia a alu atu foi ua foa ane ai se isi, ia lea a e iai nai fualaau e fuafua tatau a foi, a ta foa, ia o ta inu, o ta alu moe.

Ia o uiga a na o tatou faiga polokiki, e fai taliē a, ia uma lea aso, ma talitali le agai mālie atu ua lē o toe mamao pe toe lua vaiaso.

O si alii lea o Kirifi, lea ua na suina le pulenuu o le latou nuu o Saleapaga e tusa ai ma le taofiga o lana saini, ona o lea foi e finau mai le pulenuu ia e leai ni ana monotaga o faia. Ae o la foi e finau mai Kirifi ia, leai o la na fai e lona auntie le monotaga.

O le mea la lena o lea sa fai ai talanoaga i tai, ou te lē iloa poo fea ua oo i ai. Ia ae sa ou talanoa lava foi i toeaina e tuu si tama e alu e fai le ma palota. Ia ae o tulaga lava na, e iai foi le aganuu, a manao lava toeaiina e fai le latou faaiuga, ona i le latou vaai, e pei e lē o a‘u lea e agai i ai Kirifi, ae o latou ma le latou faaiuga lea e agai atu i ai.

O ituaiga o mea la na, e iai foi taimi e avatu ai le fautuaga i toeaiina ae lē amanaia e toeaiina ona o tulaga lava foi o polokiki ia faalenuu auā ou te lē matai ai i le nuu lea, na o Lepa ma Aufaga. Ae atonu pe maua atu foi se isi tonu ese taeao, ona o lea sa fai faamasinoga i le asō, leaga e tatau ona onosai faamasinoga ae fai le mea lea, leaga e lē o toe umi, o le Aso Faraile e tapuni ai le faauluina o sui.

O lea la e sologa lelei a nai a tatou faiga campaign, se‘i vaganā mea nei o TV, e fai ma oo foi i ai talanoaga i TV ma faasau i afiafi e atili lololo ai le mea lea e fai nei. Ia a o mea a e faataliē ai.

O le tatou atunuu foi, o le atunuu e faapena, e fulisia i le mea o le sua faatamalii. Ia ma o le isi lea mea e maua ai le tatou atunuu i le tulaga foi lea o le filemu ona o le sua taliē, ae se‘i vaganā la le isi taulealea e faalē lava le onosai, ona vaai atu lea ua fetogiai mai lima, ia ae o le tulaga ia, o lea a e manaia le faatinoga foi o finauga o loo fai nei, o loo filemu lava ma talitaliē.

Ae tala soifua ia le vaiaso fou, auā e lē o toe umi le vaiaso lea, i le aso 25, ia lona uiga ua lē o toe iai ni aso, ona fai loa lea o le faiga palota. Ae o lenei taimi, ia faasoifuaina le tapuaiga foi ma le faasausauga a Samoa o loo mafai ona fesootai mai le ta fesootaiga i lenei afiafi. Soifua ia ma ia manuia.