O le tāua o le tusia i lalo ma lesitala i lalo igoa o tagata e ona (freehold) i Samoa

O le vaiaso na tea nei na ou tusia atu ai se faamasinoga na ou tu ai i le Fale Faamasino Sili o Samoa (Supreme Court), lea na ou finau ai i luma o le fale faamasino le sese o se tulaga ua oo i ai se fanua o se aiga ona o le sese o le faauiga e tagata sa faia muamua nei faamasinoga o ni faaupuga faaletulafono: EQUITY AND EQUAL.
Sa ou fesiligia foi i le tatou tusitusiga tali o le upu “HEIRS”.
Sa ou ta‘ua ai le tāua o le vaai toto‘a i uiga o upu, ina ne‘i te‘i ua ave se fanua o se aiga, talu ai faaupuga pupuu ma upu faapea e tusia i pepa. A lē mataala ai se aiga, e tete‘i ane ua fai se faaiuga a se faamasino e aveese ai se aiā tatau a se aiga e ona se fanua, ua leva na nonofo ai.

E fia faalautele atu lenei fautuaga i le vaiaso lenei.
O le upu “Heirs” e tatau ona faamautu le uiga tonu o lea upu, pe a suesue aiā tatau a tagata i fanua ua faatau motu (freehold). O le isi upu papalagi e tai tutusa uiga ma le upu Heirs o le upu “Descendants”. E telē le eseesega o ia upu. O le ala e tāua ai nei upu e lua ona a oo i se finauga e saili le tagata tonu e ona se fanua ua uma ona faatau motu (freehold), e tāua tele le manino poo ai tonu e ona lea fanua.

O fesili nei e ono taliina i lenei mataupu:
O ai le suafa o lē na faatauina le fanua? O iai ni pepa e faamau ai tusitusiga i le taimi na faatau ai le fanua? O iai ni lisiti e faamaonia ai le tupe na totogi i le faatauina o lenei fanua? Sa iai se loia? O ai na lesitalaina le fanua, faatulafono? O ai le igoa la e lesitala ai le fanua? Afai e ese le tagata o lesitala i le fanua mai i le tagata na totogiina le tupe e faatau ai le fanua – Aisea, poo le ē le mafuaaga o le eseesega?
Afai o le tagata e ona le fanua, e eseese tina o fanau na tupuga mai ai, e faafefea i tamaiti e eseese tina ona iloa pe iai sa latou aiā i le fanua lea pe leai – o ai uma tagata e i lalo o upu faapapalagi nei e lua – “Heirs”? ma le “Descendants?

Afai e iai ni tamafai (adopted children) a le e ona le fanua, e iai se aiā a lenei tamaititi i le fanua pe fai ia ma tama a le tagata e ona le fanua o laititi, ae lei liliuina faaletulafono i le suafa o lē e ona le fanua – e iai se aiā a lea tamaititi i se vaega o le fanua?

Tāua o le Faapepaina ma Lesitala Fanua o Aiga:
E lē mafai ona tusitusiina atu i lenei column faafitauli uma o tulai mai talu ai le lē mautu ma lesitala faaletulafono o fanua ma‘oti (freehold land) o aiga.

O vaega e 3 ia e ta‘ua i luga na ona ta‘u atu ai o ni mea o tutupu mai i le taimi nei, ae o le lautele ia o faafitauli ia e tutupu mai. O isi mafuaaga o le lē sa‘o o tusitusiga a loia na faia i pepa i taimi ua tuanai, ae lē mataala le aiga e faitau poo sa‘o tusitusiga pe leai, ona toe foi lea e faasa‘o; o soifua tagata e malamalama i le talaaga o le fanua, ma toe foi tonu i le loia na faia le mataupu.

O le isi itu e sili ona tāua ai le faasa‘o o mea tau eleele, e taofia ai ni faafitauli ma ni femisaiga a fanau pe a uma ola o mātua e ona le fanua. I Niu Sila i le vaiaso nei o loo loka i le falepuipui ma loma se faamasinoga o se tama papalagi e nofo i le afafine o se ulugalii faifaatoaga.

O le faifaatoaga o lona atalii lea na fana oti e le tagata i se taeaopo, i luma o lona drive way. Ua faate‘ia lenei aiga ina ua o atu leoleo e loka le toalua o le afafine o le faifaatoaga ona ua fai mai leoleo o le toalua o le afafine o le faifaatoaga lea na fasiotiina le atalii o le faifaatoaga.

Aisea? Sa ta‘ua e le tamā faifaatoaga i le televise, sa feeseeseai le toalua o lona afafine ma lona atalii i le taimi muamua ona e mananao uma nei tama e toalua e avea laua ma pule o le farm. Sa faapea mātua, ua uma ona faalelei ma teuteu, ae ua tete‘i i le tutū atu o leoleo e arrest le toalua o le afafine o le faifaatoaga.

O mea faapenei e tulai mai ona o le lē faamanino i le amataga mataupu tau aiga, e iai ma fanua. E tāua ia tatou mātua Samoa, ona fai o tatou tuite e faamanino matupu tau eleele ia tatou fanau. Ua salalau a tatou fanau i vaega eseese o le lalolagi.

O le tele o fanua o tatou i Samoa, o loo nonofo ai ni tagata e faapea o tagata o latou “vaaia” fanua; ae tele ina foi atu fanau ae faasino i ai e tataga o loo vaaia le fanua, le auala tele! O latou o loo faamuli i Samoa ua tele ina iai le manatu e pule latou i eleele ona o latou o loo alu le afu e faamamā eleele ma nonofo ai – o le tulafono, e alu le eleele i luga o le igoa o le tagata o loo lesitala i pepa o le fanua. E tatau ona faasa‘o ma faamalamalama nei mataupu, auā e oo lava i le toto masaa finauga i mea tau eleele e pei ona tulai mai i Niu Sila i se aiga lea na ta‘ua i luga.

O le isi fesoasoani tele o le tusia lea o se “WILL” a mātua, e faamalamalama tonu, poo ai o le fanau e tuu i ai eleele o mātua pe a maliliu. E sili le puipuia i lo le togafitia. E taugofie mamao le faasa‘oina o ni mataupu e lē o sa‘osa‘o i le taimi nei. E taugata tele le fale faamasino e ave i ai ni mataupu faapenei. A ave i le fale faamasino e lē gata i le taugata, ae fai mai e faamasino faaiuga.
E lē maua ai se fealofani ma se fetausiai o fanau pe a lē maopoopo tiute o mātua i mea tau eleele.