Le Pepa lanu meamata o loo taulai i ai le tamaitai Minisita Paula Bennett

Ua amata faagasolo nei le polokalame a le tamaitai Minisita Paula Bennett o le matagaluega mo le soifuaga lautele o tagata (Ministry of Social Development), e uiga i fanau aafia ma lamatia le sauaina i totonu o aiga i NiuSila, e pei ona pasia i le Palemene fonotaga Iulai 2011 lea na malaga mai ai i Kalaiesetete mo se faatalanoaga faapitoa e finauina ai lenei mataupu ogaoga.

Na faia le faatasiga nei i le hall ekalesia Papatiso Avonhead aso 9 Fepuari, faatumulia i sui o faalapotopotoga tuma‘oti, tatala le avanoa mo tagata lautele peitai e tumu i palagi ma Maori ae leai ni sui o tagata Pasefika na auai.

Na maua le avanoa o le tusitala e faatalanoa ai Hon Paula Bennett ina ua mae‘a le workshop faalauaitele, tele ni issues tāua na veveteina ma toe faamaopoopo, aemaise mumugaveve agai i le auaunaga a le matagaluega.

 

Le pepa lanu meamata ma lona autū (Green Paper Action Plan)

O le pepa lanu meamata o se faamaumauga o se faatalanoaga o loo faataatia atu ai ni mataupu a le Malo e fia tuuina atu muamua i le lautele mo ni suesuega ma ni lagona a o lei faia ni faaiuga.

O se avanoa lelei lea e mafaufau ma soalaupule ai lenei mataupu e uiga lava i le puipuia o fanau, nisi o mea ua tatou sauni e tatau ona faatafea, aemaise ai ua tele tupe faaalu ma policies faataatitia a le matagaluega e vaaia le saogalemu o fanau, tupulaga ma aiga lautele, ae o loo faatupulaia pea faalavelave ma faafitauli e aliali mai.

E ao ona faatumuina le pepa lanu meamata ma faaoo atu i le ofisa a o lei tapunia i le aso 28 Fepuari, pe asiasi foi i luga o le internet www.childrensactionplan.govt.nz.

Lagona faaalia o tagata auai i Kalaiesetete Sa muai ta‘ua e le tamaitai minisita e lē maalofia nisi o mataupu tusitusia i le pepa o le a lē logolelei i le faitau, ae ao ona faatalanoaina ma manaomia le aumai o finagalo ina ia toe tilotilo i ai le malo a o lei faia ana faaiuga, e alagatatau le faaali mai poo ā tonu ni mea e te manao ai mo fanau aemaise nisi suiga fou ma ni auala e foia ai le faafitauli. O nisi la nei o finagalo faaalia:

• O ai tonu agencies ua alagatatau ona iloa faamatalaga o le tamaititi ua tupu ai le faalavelave ma tatau ona faasoaina. O moni ea o faasoa uma nei faamaumauga i mātua ia femalamalamai e uiga i le fanau ua aafia, a o ai foi e ono tatau ona faasoaina faamatalaga ma ai?

• Ua vave le osofai a le CYF ae le se‘i iloilo muamua le faamaonia o se mataupu, tatau ona iai se isi numera fesootai e vili fua faatalanoa muamua (helpline) a o lei oo le mataupu i le ofisa o le CYF ma tele ai le saeu o le gasu.

• E faapefea pe afai ua tuuaiina sese se matua (red flagged wrong parents), o ai e tulai mai e accountable? Tele ina gūgū le matagaluega pe a iloa ua sasi, manatua le matafaioi ia galulue e faamalosia le saogalemu o fanau ma aiga ae lē o le vavaeeseina.

• Ua tele ina faoa malosi le aiā tatau a mātua ma poloka i le paoa (authority) a le malo, e tau faamanino ai se faafitauli ua tulai mai i fanau.

• E sili ona aumai sa‘o funding i le tamaititi, ona o loo tauaimisa ai faalapotopotoga ma tuai ai ona maua mea e manaomia.

Na saunoa Bennett  o le faiga malo o loo iai nei e lē fefefe i se lu‘itau tuu mai ma latou te faatauaina se fa’afinauaiga o nei mataupu ina ia maua se tali e fesoasoani ai i fanau ma aiga lautele.

O le faamoemoe o le matagaluega a mae‘a ona faamaopoopo pepa lanu meamata, ona toe tilotilo lea o le malo i ni gaioiga ma suiga fou ina ua fausia le latou faaiuga ma filifiliga  e avea ma taiala o le lumanai ma mamanuina i luga o le pepa lanu paepae (White Paper).