Feagai tausi soifua ma faaletonu, faaitiitia le au galulue

E lē o toe maua se lua selau o alii ma tamaitai tausi soifua poo nurses ua faauu o galulue i le auaunaga faalesoifua maloloina a le Malo le National Health Service. O faamaumauga lata mai a le sosaiete a tausi soifua i Samoa ua iloa ai ua na o le 169 o loo galulue i le taimi nei, o le isi 20 pasene o le aofaiga e 200 ma ona tupu sa galulue talu mai le amataga o le tausaga nei ua faamavae.

 
“E lē o se faafitauli fou ae ua leva tele tausaga o aafia le tautua faatausi soifua i le faamavae o le aufaigaluega”, o le finagalo lea o le peresetene o le sosaiete a tusi soifua le faletua o Faamanatu Nielsen ina ua maua se avanoa e faatalatalanoa ai, ina ua mae‘a se fonotaga faapitoa a le sosaiete.
O le faafitauli tele o loo feagai ma le aufaigaluega ona o le fulisia o tausi soifua o loo galulue i le taimi nei ia i latou e talavou ma ua faiaiga ae e tele o latou tiute i le fanau ma totonu o le aiga. Ma o le mea mautinoa e pei ona faaalia e le faletua o Eseta o loo pulea le aoga faatausi soifua i le Iunivesite aoao a Samoa, ua tele ai ma taimi galulue oi latou ma le maua ai se malologa.

 
Faaopoopo atu i ai ma le to‘a gaogao o tausi soifua o loo feagai ma sifi i le falemai autū o Tupua Tamasese Meaole, ua atili ai ona faaletonu ma le faatinoga o le galuega i nisi taimi. O le faaitiitia o le aufaigaluega e manatu le peresetene o le sosaiete o le isi mafuaaga o le tuua o le galuega ona o totogi. “Ioe tasi lava lena mafuaaga o le tuua e teine o le galuega ae saili isi auaunaga faatausi soifua e pei o le falemai faamamā toto e galulue ai, poo auaunaga i tua e pei o le family health service.
Ua ioe le peresetene ua lē o toe tutusa aso nei ma aso ua tuanai i le avea o le galuega tausi soifua ma le faiaoga ma tomai e lolofi i ai fanau a le atunuu mo le fia aoaoina auā sa maua ai ma galuega. O aso nei ua ese le tulaga ua agai i ai manaoga o fanau o le a iu aoaoga, e pei o le fia ulufale i le iunivesite ma ave nisi o mataupu e ausia ai nisi o tomai maualuluga i le avea ma loia, inisinia tusiata ma isi lava tomai sa lē toatele nisi i tausaga ua mavae e agai i ai.

 
Palasi mai i le aoga o matata faapitoa i le iunivesite ua toatele fanau ua ave ai nisi o mataupu i tomai i galuega faaofisa, le faaaogaina o masini komipiuta mo fesootaiga faaonapo nei, le atinae o tagata tafafao ma isi tomai faapitoa ae ua toaitiiti e fia aoaoina le tausi soifua ma le faiaoga.
E ui ina iai faafitauli i le toa gaogao o tausi soifua ae ua faaalia e Eseta o le tausaga fou e to‘a sefululima tausi soifua o le a faauu ma o le a fesoasoani i le faaitiitia o le aufaigaluega o iai i le taimi nei.

 
O le tausaga e 2015, e 45 e iu mai i le aoga faatausi soifua ma o se numela toatele, peitai na faaali e Eseta e faalagolago lava foi i le uma lelei o iai pea le 45 ona e iai nisi tausaga e mae‘a ane ua o ese isi ona ua malaga i fafo.

O sui o le sosaiete a tausi soifua poo le Samoa Nurses Association, le Pelesetene le faletua o Faamanatu Nielsen, Solialofi ma Eseta o loo pulea le aoga tausi soifua i le Iunivesite aoao a Samoa