Fasi i le vao le avā a le tamaloa

Sa matua faateia le faletua o le susuga i le faafeagaiga o le ekalesia EFKS i Mt Roskill, aemaise o si ona tuaa ma le aiga, ina ua faalalava solo ane loli tetele i luma o le latou fale.
E le gata i lea ae sa vaaia foi, ni tagata se toatele sa agai ane ma faatumulia ai lumafale o le latou fale.
E lei mamao mulimuli ane tuitui ma le faitotoa e nisi ma faapea ane, o le uta o meafale e fia lau ese mai le loli, ma e fia tuu i le tuatusi tonu lea.

O le fale ma le tuatusi lea e pei ona taua, o le maota tonu lea o loo faamautu ai le susuga i le faifeau ma lona faletua, a o feagai ai ma le malologa e pei ona faatulagaina i fuafuaga a le ekalesia, ina ua tuanai le isi ono tausaga a o loo galulue pea ma le punouai i le galuega i Mt Roskill.
O le atili faateia o le faletua ma le aiga i lea gaioiga faanatinati, ona sa fesiligia i latou sa malaga atu, ae faapea ane, o aseta uma a le faifeau ma lona faletua. Sa toe fesiligia foi pe ua iai se mea ua tupu ua mafua ai ona faia lea tulaga, ae o le tali sa tuu ane, o le tatalaina lava lea o le mafutaga ma le faifeau, ma ia malilie, ua mae‘a le fono a le ekalesia, ma ua le toe mananao e toe foi ane mo le galuega.

Sa tau apaapa ane lava le faletua ma si ona aiga, ma talosaga ane, ina ia fale le mataupu i le maota o le aiga, peitai sa le o lea le tofa ma se faautaga i tamalii o le ekalesia sa taitaia lea faiga faatatope. Sa faaauau pea ona lau ese meafale ma aseta a le faifeau, ma tuua ane ai foi ma se teutusi, taua e le sui o le aiga, o le teutusi sa tuu ane e le failautusi, sa iai totonu ni poloaiga faaletulafono, e taofia ai le faifeau ma lona faletua, mai le toe oo ane i le lotoa a le ekalesia, ma le maota o le galuega sa alala ai.

Sa taua foi e le molimau a le aiga, ua fiu e tau fetuunai le mafaufau latou, ona o le maota foi o le galuega, sa loka ma malupuipuia ai aseta ma meatotino a le faifeau ma lona aiga, ae foliga mai sa lei taofiofi le ekalesia, ae ulufale faamalosi i totonu, ma la‘u i luga o loli ia mea uma, e matuā aliali mai ai lava le leai o se tofa faatamalii, ma se tofa faale-Atua, ae ua na o manatu faatiapolo sa faavae ai le faaiuga sa fai.

Saunoaga a le sui o le aiga i se feiloaiga ma le Samoa Times
Ina ua feiloai atu le sui o le nusipepa i se tasi o le aiga, na ia faaalia ai lona faanoanoa tele ona o le auala sa uia e le au fai tofa ma le au fai uta a le atunuu, sa fai ma sui o le ekalesia e momoli maia lea savali faa letonuga.

Faaalia e le sui lea o le aiga, o lona faanoanoaga, ona o se tasi o tamā matua e masani foi ona faasoa mai ni lagona lelei ma le tāua i luga o le leitio i mataupu eseese, ae ua matua le talafeagai ma tulaga sa vaai i ai i lea aso.

O le tamā matua lea, o ia lava sa saunoa mai, ma aveave ai lava i lalo o laau, ma luga o le auala tele nei faiga upu, ae le sei afifio i le fale e talanoa lelei ai, e pei o tu, ma aga masani a le atunuu, lea e tausi e le aualii ia.
O le isi tagata, o le failautusi o le ekalesia se‘i faaaoga foi lona mafaufau, e talaaao ai i totonu o le fale, e soalaupule ai le mataupu. E leai ma se isi sa iai se mafaufau faapea, e foliga mai o le faifeau ma lona faletua, ua leai ni o la aiga. Taua e lea sui lona matua ofo lava i lea faiga faapea, e le afaina pe afai o le finagalo lea o le ekalesia, ua le toe mananao i le latou faifeau, ae ia uia pea auala e pei ona osi feagaiga ai i le taimi muamua.
‘O latou lava na oo mai ma mananao i le faifeau, sa tali i le faaaloalo ma ui i tulaga uma o le aganuu, ma le finagalo o le Atua, a ua ā nei, pei a o mea a tamaiti.

Ou te faaigoaina le mea lea na fai e tamā ia ma nisi o le ekalesia, o le palaaai, e fefefe e faafesagai ma le faifeau, lea ua mafua ai ona tau faapōpō mai faapea.’
O le mea lenei e tupu, a o i Ausetalia le susuga i le feagaiga, ae le gata i lea, o le vaiaso mulimuli foi lea o le malologa a le auauna a le Atua, a o lei toe foi i le galuega i Mt Roskill. O le ala lea sa manatu ai sui o le aiga, ua matuā le talafeagai ai le fuafuaga sa faataunuu e se isi vaega o le ekalesia.

Sa faamaonia mai foi, o loo toatele foi le isi vaega o le ekalesia o loo tumau pea le lagolago i le galuega ma le auauna a le Atua, peitai ua faumalo le isi itu, ma ua faia ai pea le mea ua mananao e fai, a o lei taliu mai le faifeau mo le faaauauina o le mafutaga ma le feagaiga sa osia i le amataga.

Mafuaaga o le lē malilie o le ekalesia i Mt Roskill
E 4 ni tuuaiga o loo faavae ai le mau a le aulotu, ma ua fai ma mafuaaga o le faauliulito o so latou finagalo agai i le faifeau.

O loo le fiafia lava i le taulima sa taina i le aao o le faifeau. O le taumafa ‘ava malosi o le faifeau, masalomia i le tulaga tau seleni, toe masalomia i le va ma le itupa o tamaitai. Sa fesiligia pea e le Samoa Times se tasi o faifeau toeaina o le ekalesia aoao, i sona finagalo i tuuaiga ua fai ma pine faamau o manatu mo le teena o le faifeau.

Peitai o le tali mai sa ia ta‘ua ai, o faafitauli uma o loo tuuaia ai le faifeau, o lona talitonuga e i le va o le faifeau ma le ekalesia aoao, afai foi ae faamaonia, ona fai loa lea i ai o le faaiuga faapea, ma ua alagatatau ai ona tatala le feagaiga.
Ae ui lava i lea, ia ua ese foi nei aso ma taaviliga o loo iai, ua fai lava e le aulotu la latou faaiuga ma lana faamasinoga, ae tatau lava ona iai ni faamaoniga o mea ua tuuaia ai le faifeau.

Feiloaiga ma le susuga i le faafeagaiga
O le Aso Tofi o le vaiaso na tea nei, sa maua ai se feiloaiga ma le susuga i le faafeagaiga o le ekalesia ina ua taliu mai Ausetalia. E ui ina sa fia talanoa atili i ai le tatou nusipepa, ma tauanauina ina ia aumai sona finagalo, peitai sa lē o lea le tofa i le auauna a le Atua. Na pau le lagona sa ia aumai, o le faamaualalo i luma o le Atua ona o le mea ua tulai mai.

O le saunoaga a le faafeagaiga sa ia taua ai, na te ioeina tuuaiga e lua, o le taina o lana taulima ma le taumafaina o le uaina (red wine), o faaaloaloga lava a le aulotu i taimi o aso fanau ma faaipoipoga a le latou lava ekalesia pe a fai.
O le uaina foi e le faapea e taumafa lava seia uma ma onā ai, ae ua na o sina tofo lava foi e tali ai le aso fiafia ma faaaloaloga, aemaise o le faamanogi ai o le tausami e pei o upu masani.

O isi vaega o tuuaiga, ia ua na o le Atua o loo silasila ma silafia le mea moni, ma e le o iai foi sona finagalo e finauina le moni ma le lē moni, poo ai foi e sa‘o, a o ai e sese. O le vaega lea a le Atua, aua o Ia lava le faamasino amiotonu.

O le saunoaga foi a le faifeau sa ia faapea mai, ua la taliaina foi le tulaga ua oo i ai le faatatau a le ekalesia, ma ua sauni foi i ai e faatino tulaga uma, aemaise o le tatalaina o le feagaiga e pei ona mananao ai le aulotu. O lona foi talitonuga, e telē le finagalo o le Atua, ma e saunia foi e le Atua le isi laasaga mo laua ma le aiga.

Tatala le feagaiga
O le Aso Faraile o le vaiaso lava na tea nei, na faamaonia ai le faataunuuina o le finagalo o le ekalesia, e ui ina vaeluaina lea faaiuga. O le ta o le sefulu i le taeao o le Aso Faraile, na auvaa potopoto uma ane ai le au toeaina, susuga i faafeagaiga ma o latou faletua o le matagaluega ma le pulega, i se sauniga faapitoa mo le tatalaina aloaia o le feagaiga i le va o le faifeau ma lona faletua, le ekalesia ma le Atua, e ou le galuega.

O le susuga i le toeaina o le pulega, Pouniu Faamausili, o ia lava sa taitai i le sauniga, a o le susuga i le faafeagaiga ia Lale Peteru, sa fofogaina le feau tau momoli a le Atua, e faalaulelei ai le ala i finagalo o le faafeagaiga ma le faletua o le a tuua le galuega, aemaise le aulotu ae tainane foi o se feau faamafanafana mo aiga ma uo o le a lē toe maua lea mafutaga sa iai.