E maeu le matagofie o le sauniga na faatinoina i le Maota o le Kovana i le Aso Lua na tea nei, talu ai le faamamaluina o le tufaga o faailoga taualoa. O nei faailoga na faamanuiaina ai i latou na matuā iloga le tautua lelei i tiute ma galuega lelei mo le soifua manuia o tagata lautele.
O Rev. Dr. Peniamina na ia maua le faailoga o le Member of New Zealand Order of Merit (MNZM), ona o lana tautua i le faatuina o Aoga Tusi Paia (AGAPE Bible Colleges) e 13 i totonu o Niu Sila, Hawaii, Ausetalia, Tuvalu ma Samoa.
Ua toatele foi faifeau ua faauu mai ma faailoga i nei a’oa’oga mo le sauni atu e tala’i le Talalelei.
O Peniamina o se fomai faaleatamai i le Tusi Paia (Dr. of Theology), ma o ia o le Faatonu Sili ma le Pule Aoga o le AGAPE Bible College.
Na o le toatasi lava le tagata Pasefika na maua lea faailoga, ua na’o Dr. Peniamina Williams, ae o Palagi ma se Maori e toatasi mai le to’asefuluvalu o i latou na maua ia faailoga taualoa .
O Rev.Dr.Peniamina Williams o se faifeau e matuā logomalie i le faafofoga a tagata ana lauga i soo se taimi e tulai ai e folafola le Upu a le Atua. O se tasi o Faifeau e lelei tele foi i le aganuu pe a faatusatusa ana matua(text) i nisi fuaitau faaleaganuu i le Gagana Samoa.
Sa matuā lagona le agaga olioli ma le fiafia tele o si ona faletua ia Simotu Williams faapea le nofo a alo ma ana uo ma aiga, ona o lenei sini ua ausia e le Tamā o le aiga, e lē laumaua e le toatele o tagata.
O le susuga ia Peniamina e mai afioaga o Salelologa si ona tamā, ma Ti’avea si ona tinā, ae o si ona faletua ia Simotu e mai le Teritori o Amerika Samoa. E toavalu o la alo ae 22 fanau a fanau. O loo ua faifeau foi se tasi o la alo, le Susuga ia Timoteo Williams.
Ua faamoemoe nei e taamilo i le masina fou mo faauuga o i latou nei ua maua faailoga, Tipiloma ma Tusipasi i Aoga Tusi Paia e 13.
Avea ia lenei avanoa e faamalo ma faamanuia atu ai sui o le Samoa Times i lau susuga Rev. Dr. Peniamina Williams. Faafetai tele o lea ua e fagota faamanusina ma ua e taalo foi e pei o le Tolotolo o Tama Uli; ua faamanuiaina ma ta’u ai aiga, nuu aemaise o le ekalesia.
O ou māmā na!