Faamaumau meaola ma laau i eleele o talatuu o Samoa

O nisi o meaola ole laueleele lea e iloa lava ile tatou ta‘uga o aso uma o pili, sa maua foi i suesuega a saienitisi
O nisi o meaola ole laueleele lea e iloa lava ile tatou ta‘uga o aso uma o pili, sa maua foi i suesuega a saienitisi

E lē faigofie le galuega sa feagai ma ni alii saienitisi mai Amerika, Niu Sila ma Ausetalia, faapea ni saienitisi a Samoa sa latou toe savalia ai ogaeleele ole atunuu oloo iai pea le talitonuga e mafai ona maua ai ni vaaiga o talatuu o aso anamua o Samoa, ma foliga sa iai le laufanua aemaise ole siosiomaga ma laau sa ola ai, faapea manufelelei ma meaola ole laueleele.

Faaalia ese tasi o sooupu ole suesuega le susuga Tepa Suaesi, ole tāua ole suesuega ina ia mafai ona iloa ai meaola oloo maua ile laufanua male siosiomaga masani ole atunuu ina ia maua ai se isi vaai mamao ile tulaga o iai eleele ole atunuu ini suiga ua iai.

O ia suiga e mafai ona iloa ai le afaina ona o atinae a tagata faapea atinae tetele ua faatino ona ole sailiga o seleni ma isi faamanuiaga ole tamaoaiga o Samoa.

Ose vaega o eleele faaleaganuu ise nofoaga mamao i uta o tuamaota ma tualaoa ole nuu sa agai iai le suesuega. Na vaaia nisi o laau na faamatalaina ese tasi o alii saienitisi mai Amerika, e fou i lana vaai auā o lea saienitisi ua faafā ona auai ini suesuega faapenei i Samoa.

Ole tausaga e 1964 na uluai malaga mai ai lea saienitisi ma faia ni suesuega i laau ole vaomatua ole atunuu. Ole taimi nei e lei faamautuina le taunuuga atoa ole suesuega ona e iai nisi galuega e faia i faamatalaga ma ata o laau ona faatoa mae‘a ai lea.

I manulele ua molimau mai le au suesue saienitisi ua vaaia oloo iai pea le manulele a Samoa le Manumea ise vaega ole vaomatua ole afioaga o Uafato. Ose tala fiafia lea mole matagaluega o Puna‘oa Faalenatura male Siosiomaga ona o suesuega ile fā tausaga ua mavae sa faamauina ai ua mou ma tau lē maua le manulele a Samoa.

O meaola ole vaomatua e pei o pepe, lelefua, loi ma pili ua faamauina foi ile suesuega e iai nisi o ituaiga o nei meaola e na‘o Samoa e maua ai.

Peitai e iai foi nisi o suesuega atili ole a galulue ai le au saienitisi e pei ole ave o nei meaola ise nofoaga suesue e saga faamautu ai le taunuuga ole suesuega muamua, ua na‘o Samoa le atunuu e maua ai ia meaola.

Ole tala fiafia ale au suesue ona ole ituaiga o gata e ta‘ua ole Pacific boa e laitiiti lona tino, ua na‘o Samoa e maua ai. Sa vaaia lea ituaiga o gata ise vaega ole vaomatua o Aopo, ma Falealupo.

Ole nuu foi o Taga sa agai iai le sailiga a saienitisi ma iloa ai nisi o meaola, manulele, ma laau ole vaomatua e fou ile silasila ale ‘au suesue.  Ole taimi e mae‘a ai vaega oloo totoe o nei suesuega ona tuu faatasia lea ma aumai faalauaitele se lipoti e mafai ona avanoa iai le atunuu e faitau ma silasila i ata.

Faaalia ele Pule Sili ole Matagaluega o Puna‘oa Faalenatura male Siosiomaga, ose suesuega lenei na faia i totonu ole tolu vaiaso, sa momoe ai i uta ole vaomatua le au suesue faapea nisi o le matagaluega sa lagolago ile suesuega.

O ata ua faaalia i lenei lipoti sa pueina ele vaega suesue mole faasao, le Samoa Conservation team.